Ce ne întreabă cel mai des candidații

Două lucruri. Întâi, 8.763 de grile de antrenament pe materiile probei — română, legislație, civică și logică, plus engleză și franceză ca bănci separate, pentru că limba se alege. Apoi, 50 de teste oficiale întregi, din 2017–2025, cu cheile publicate de școli; 30 dintre ele au fost date și la Fălticeni, și la Drăgășani. Laolaltă: 13.263 de grile.

Nu. Aici e un singur concurs: cel pentru școlile de subofițeri de jandarmi. Concursul Academiei de Poliție — unde ofițerii de jandarmi se formează azi în Facultatea de Poliție, specialitatea „Jandarmi” — are altă materie, iar încadrarea din sursă externă, altă tematică; niciunul nu e acoperit aici. E mai cinstit s-o afli din prima.

Da. Le-am transcris din documentele pe care școlile le publică după fiecare sesiune, cu tot cu cheile de corectare, și le păstrăm neatinse: aceeași ordine a întrebărilor, aceleași variante. Fiind documente publice, le folosim în scop didactic.

Pentru că jandarmii și agenții de poliție dau aceeași probă scrisă: aceleași patru materii, tot 90 de întrebări, tot trei ore. Un subiect de la Câmpina sau de la Cluj-Napoca te pregătește la fel de bine pentru Fălticeni sau Drăgășani — iar din 2021 a fost chiar același subiect, la toate cele cinci școli.

Contul; tot site-ul, cu ghidurile lui; structura arhivei — materii, sesiuni, câte grile are fiecare; primele 10 grile din fiecare materie, cu explicații; și un test oficial întreg — subiectul din martie–iunie 2025, varianta cu engleză —, cronometrat pe trei ore. Zece dintre grilele deschise sunt rezolvate și explicate și pe pagina de exemple. Pentru restul e nevoie de abonament: pe o lună, 3 sau 6 luni, plătit o singură dată și fără reînnoire automată.

Sunt destule ca să vezi cât de grele sunt întrebările și cum arată explicațiile din fiecare bancă; testul oficial deschis îți arată cum se simt cele trei ore. În schimb, n-o să găsești limită pe zi, puncte care deblochează conținut sau o perioadă de probă care se transformă pe tăcute în plată.

Pentru partea gratuită, nu: alegi „Continuă fără cont” și ai acces la primele 10 grile din fiecare materie și la testul oficial deschis. Abonamentul se leagă de un cont — cu e-mail și parolă sau cu Google —, ca să-ți găsești progresul pe orice telefon sau calculator.

Nu: se deschide în browser, pe telefon, tabletă sau calculator. Pe telefon o poți pune, din meniul browserului, pe ecranul principal; de acolo pornește pe tot ecranul, ca orice aplicație.

Nu, și e o alegere făcută cu intenție: rezultatele tale nu le vede nimeni, iar pe ale altora nu le vezi nici tu. Reperul util e scorul tău de acum două săptămâni, pe care statisticile ți-l pun alături de cel de azi.

Primești 90 de întrebări și trei ore: 40 de română, 20 de legislație, 15 de civică și logică și 15 din limba aleasă. Răspunsurile corecte nu apar pe parcurs, exact ca în sală; la final vezi nota și fiecare greșeală. Cum faci o simulare corectă.

Apeși butonul de raportare din grilă. Ne ajunge întrebarea împreună cu varianta pe care ai ales-o; o comparăm cu sursa și, dacă e greșită, o îndreptăm pentru toți cei care învață pe ea.

Nu — și oricine îți promite asta te minte. Ce poți obține e să nu te surprindă nimic în sală: formatul, ritmul celor trei ore și materiile la care mai ai de lucru.

Nu. În toate sesiunile din arhivă cele două școli au primit același subiect: în 2017–2020 unul comun celor două, din 2021 unul comun celor cinci școli postliceale de poliție, poliție de frontieră și jandarmi. Și în 2026 varianta de subiect e unică. Pregătirea pentru o școală o acoperă integral pe cealaltă. Ce s-a dat la legislație, sesiune cu sesiune.

Da, dar nu ca simulare. Până în 2021 testul avea alt format — 60 de întrebări de limba română și 30 de limbă străină, fără bloc de legislație și fără civică —, deci un scor luat pe ele nu se compară cu nimic. Ce le face valoroase e cantitatea de română: 60 de întrebări oficiale pe materia care aduce și azi 40 din cele 90 de puncte. Le folosești ca rezervor de antrenament, nu ca termometru.

Ai nevoie de amândouă, iar asta merită spus limpede pe o platformă care vinde doar una: proba sportivă se notează de la 5 la 10, iar nota de admitere e media aritmetică dintre ea și proba scrisă. Un candidat cu 9 la grile și 6 la traseu intră în clasament cu 7,50. Noi acoperim jumătatea teoretică; cealaltă se antrenează cu luni înainte. Ce cuprinde traseul aplicativ.

Nu. Platforma e independentă: nu aparține școlilor de la Fălticeni și Drăgășani, Jandarmeriei Române sau Ministerului Afacerilor Interne și nu vorbește în numele lor. Anunțurile, calendarul și rezultatele se verifică la sursă.

Nu. Statisticile, grilele greșite salvate și istoricul rămân în cont; se închide doar conținutul cu plată, până la un nou abonament.

Din aplicație: Setări → Date. Dacă ștergi contul, dispar definitiv progresul, statisticile și datele legate de el. Pașii sunt descriși pe pagina de ștergere a contului.

La contact@grilejandarmerie.ro; primești răspuns în cel mult două zile lucrătoare.

Un test-grilă de 90 de întrebări, rezolvat în trei ore: 40 de limba română, 20 de legislație, 15 de educație civică și logică și 15 de limbă străină — engleză sau franceză, la alegere. Fiecare întrebare are patru variante și un singur răspuns corect, iar răspunsul greșit nu scade puncte.

Da, și sunt cel mai bun material de pregătire pe care îl poți avea. Testul-grilă e comun școlilor postliceale de poliție, poliție de frontieră și jandarmi, deci un subiect dat la Câmpina sau la Cluj-Napoca are exact aceeași structură și aceeași tematică cu unul dat la Fălticeni sau la Drăgășani — iar din 2021 a fost chiar același subiect. Arhiva le ține pe toate, cu cheile oficiale.

În sesiunea 2026, da: testul-grilă e unic pentru școlile de poliție, poliție de frontieră și jandarmi, deci ambele școli primesc aceeași variantă de subiect. La fel a fost în toate sesiunile din arhivă: în 2017–2020 cele două școli au avut un subiect comun, iar din 2021 subiectul a fost comun celor cinci școli postliceale. Pregătirea e aceeași pentru amândouă, iar decizia la care candidezi o poți lua după publicarea cifrelor de școlarizare.

În testele oficiale din arhivă au intrat în fiecare sesiune Constituția României, Legea nr. 218/2002 (Poliția Română), O.U.G. nr. 104/2001 (Poliția de Frontieră), Legea nr. 550/2004 (Jandarmeria Română) și, cu câte o grilă-două, O.U.G. nr. 30/2007; în cele mai multe sesiuni, și Codul de etică și deontologie al polițistului, Legea nr. 360/2002 (Statutul polițistului) și Legea nr. 80/1995. Lista exactă a sesiunii tale e în anunțul de concurs.

Cel mai mult dintre toate materiile: 40 din cele 90 de întrebări, adică 40% din nota maximă. Și, fiind reguli finite, e materia în care recuperezi cel mai repede puncte.

Da. Fiecare sesiune are o variantă cu engleză și una cu franceză, iar tu o dai pe cea aleasă la înscriere. Lucrează doar pe ea — cele 15 întrebări cer precizie, nu o engleză și o franceză „de mijloc”. Dacă nu te-ai hotărât, dă testul cu engleză și pe cel cu franceză din aceeași sesiune recentă și vezi la care ai fost mai sigur pe răspunsuri.

Contează, și încă mult. Proba de evaluare a performanței fizice se notează cu note de la 5 la 10 (sau „Nepromovat”), iar nota finală de admitere e media aritmetică dintre nota de la proba scrisă și cea de la proba sportivă. Adică traseul aplicativ valorează jumătate din nota cu care intri în clasament — nu e o formalitate de trecut. Nota minimă de promovare la fiecare probă e 5. Baremul și cele 12 obstacole →

Foarte exact. Grila reia formularea legii, iar variantele greșite o reformulează convingător sau scot un element dintr-o listă, așa că un rezumat cu vorbele tale nu ajunge. Învață direct pe grile, cu textul actului deschis: la fiecare greșeală te întorci la articol.

Mai mult pe subiecte decât pe teorie. La civică contează diferențele fine dintre drepturi, îndatoriri și rolul instituțiilor; la logică, să citești enunțul exact așa cum e scris, mai ales când apare un „NU” sau un „doar dacă”. Dă blocurile de 15 din testele oficiale pe ceas și reia apoi fiecare greșeală — aici se pierde mai mult din neatenție decât din neștiință.

Da, dacă îți construiești singur disciplina pe care ți-ar da-o un curs: un plan pe săptămâni după tematica din anunț, un test pe ceas la intervale fixe și o listă scrisă a greșelilor. Cine învață singur rămâne rar fără materiale și des fără ritm — iar capitolele amânate săptămână de săptămână sunt semnul că lipsește calendarul, nu voința.

Nu din senzația de siguranță, ci dintr-un scor care se ține de la un test la altul, pe subiecte nevăzute, date pe ceas și în aceleași condiții. Dacă scorul sare mult între încercări, de obicei ai câteva teme descoperite, nu un nivel general slab — uită-te pe ce materii se strâng greșelile.

Condițiile — cetățenie, studii, vârstă, aptitudine medicală și psihologică, lipsa antecedentelor — vin din actele normative în vigoare și sunt detaliate în anunțul fiecărei sesiuni. Le găsești, cu etapele concursului, pe pagina sesiunii 2026.