Grile de limba română pentru admiterea la jandarmi

Patru din nouă puncte ale probei vin de aici. Nicio altă materie nu se apropie, și nicio strategie care lasă româna pe ultimul loc nu funcționează la un concurs cu clasament — pentru că departajarea se face pe zecimi, iar zecimile stau în blocul cel mai mare. Vestea bună e că materia e finită: se termină la un moment dat, spre deosebire de vocabularul unei limbi străine.

Blocul are 40 de întrebări din cele 90 ale probei, adică în jur de 40% din nota maximă. Fiecare are patru variante și un singur răspuns corect, iar răspunsul greșit nu scade puncte — deci o întrebare lăsată necompletată e singurul fel sigur de a pierde un punct.

Patruzeci de întrebări din 90 — cel mai mare bloc al probei — și niciuna de literatură. Se verifică norma limbii: forma corectă, acordul, ortografia și punctuația, sensul exact al cuvintelor, dar mai ales sintaxa și morfologia. În testele recente din arhivă, cele mai multe enunțuri întreabă felul propozițiilor dintr-o frază, funcția sintactică a unui cuvânt, pronumele, adjectivul și cazul.

Capitolele care revin: felul propozițiilor în frază, funcția sintactică, pronumele, adjectivul, cazul substantivului.

Cele 40 de întrebări de română nu au nimic de-a face cu literatura de la bacalaureat: nici autori, nici opere, nici curente. Subiectul lucrează pe limba însăși, așa că pregătirea seamănă mai mult cu un antrenament de precizie decât cu o recapitulare de cultură.

Ce se cere cel mai des se poate număra. Pe enunțurile de română din sesiunile 2022–2025 ale arhivei, temele care revin cel mai des sunt felul propozițiilor în frază, funcția sintactică, pronumele, adjectivul și gradele de comparație și cazul substantivului — sintaxă și morfologie, nu vocabular. Numărătoarea se face după cuvântul care denumește tema în enunț sau în variante, iar fiecare pagină de sesiune o are pe a ei.

Capcana e instinctul: varianta care „sună bine” e adesea cea falsă, pentru că vorbirea de zi cu zi nu respectă norma, iar grilele sunt construite exact pe diferența asta. De aceea sintaxa nu se învață recitind teoria, ci analizând fraze: pentru fiecare grilă greșită refaci analiza pe hârtie, propoziție cu propoziție, până vezi pasul pe care l-ai sărit.

Fiecare capitol de mai jos are pagina lui: ce se cere exact, regula pe scurt, greșelile care se repetă și cum se exersează. Sunt scrise pe tiparele din subiectele oficiale ale sesiunilor, nu pe teorie generală.

Începe de la capătul greu. Grilele date în sesiunile anterioare sunt primele din bancă tocmai ca să vezi de la început nivelul real. Abia după ele treci la restul, pentru volum.

Zilnic și puțin, nu o dată și mult. La grile contează recunoașterea tiparelor, iar aceea se construiește prin repetare distanțată. O oră pe zi, șase zile, bate șase ore într-o singură zi — nu ca efort, ci ca rezultat.

La greșeală, oprește-te. Uită-te de ce era corectă cealaltă variantă, nu doar care era. Grila greșită revine peste câteva zile, iar atunci vezi dacă ai înțeles sau doar ai reținut litera.

Ține un caiet de reguli, nu de răspunsuri: la fiecare greșeală scrii regula încălcată și un exemplu al tău. După câteva sute de grile, caietul ajunge materia de recapitulare — mult mai scurt decât orice gramatică.

Circuitul complet de lucru pe o materie →

• primele 10 grile ale acestei bănci, fără cont și fără plată — la fel la fiecare dintre celelalte materii;
• un test oficial întreg, cu cheia lui, jucabil de la cap la coadă;
• două grile din această materie, rezolvate și explicate, pe pagina de exemple.

Cu abonament se deschid restul celor 2.709 de grile ale acestei bănci, celelalte patru bănci, toate testele oficiale, statisticile pe materie și revizuirea automată a greșelilor la intervale care cresc pe măsură ce le știi. Plată unică pe perioadă, fără reînnoire automată.

Toate materiile probei →