Plan de pregătire

Nu se poate face un plan fără o măsurătoare, iar măsurătoarea durează trei ore. Ia un test oficial din sesiunea 2025, cronometrat, fără nicio pregătire înainte, și notează-ți nu scorul, ci procentul pe fiecare dintre cele patru blocuri.

Cifra aceea e planul tău. Ordinea materiilor din lunile următoare nu se decide după ce îți place sau după ce ți se pare greu în abstract, ci după coloana cu procentele — de la cel mai mic în sus. Un candidat care sare peste pasul ăsta va lucra trei luni pe materia pe care o stăpânea deja, pentru că e mai plăcut.

Un test oficial întreg e deschis fără cont, tocmai ca măsurătoarea asta să nu depindă de o plată.

Un plan pentru admiterea la o școală militară are o particularitate pe care planurile de examen obișnuite nu o au: rulează pe două piste în paralel. Teoria și pregătirea fizică nu se pot face una după alta, pentru că adaptarea corpului cere săptămâni și nu se comprimă. Cele trei luni de mai jos presupun ambele piste active din prima zi.

1. Luna întâi — acoperire

   Teorie: parcurgi toată tematica o dată, superficial dar fără să sari nimic — gramatica pe capitole, actele normative citite cu creionul în mână, blocul de logică integral. Zilnic, 30–50 de grile pe ce ai citit în ziua aceea. Nu urmărești scorul, urmărești să nu mai existe zone pe care nu le-ai deschis niciodată. Fizic: trei ședințe pe săptămână, la ore fixe, cu accent pe alergare și pe rezistență generală. Nu pe traseu, deocamdată — pe bază.

2. Luna a doua — adâncime

   Teorie: reiei materiile în ordinea inversă a scorului, începând cu cea la care stai cel mai prost. Acum intri în enumerări, termene și delimitări: tabelul în trei coloane al legilor de organizare, listele de cifre din Constituție, capitolele de gramatică pe care le-ai ratat în prima lună. Zilnic, 80–100 de grile, și mereu în ordinea asta: întâi greșelile de ieri, apoi materie nouă. Fizic: treci pe elementele probei, în segmente, cu pauze.

3. Luna a treia — simulare

   Teorie: teste complete, cronometrate, de două-trei ori pe săptămână, pe cât posibil la ora la care se dă proba. Între ele, lucrezi exclusiv pe blocurile care au căzut la ultima simulare. Fizic: traseul întreg, cronometrat, cu zile de refacere între încercări. Ultimele trei zile: repaus, revizuiri ușoare, verificarea actelor — nimic nou, la niciuna dintre piste.

Trei observații care fac diferența între un plan pe hârtie și unul care ține până la capăt. Zilnic bate intens: douăzeci de minute în fiecare zi construiesc mai mult decât trei ore o dată pe săptămână, și sunt infinit mai ușor de susținut trei luni. Ordinea contează: reluarea greșelilor se face la începutul ședinței, când ești odihnit, nu la final, când o sari. Și fizicul nu se amână: e singura parte a pregătirii în care recuperarea pierdută nu e posibilă, oricâtă voință ai avea în ultimele zece zile.

Circuitul de mai jos e descris pe română, pentru că acolo e miza cea mai mare, dar are aceeași formă la orice bloc — se schimbă doar timpul alocat, după proporția 40–20–15–15. Se închide într-o săptămână și se reia de câte ori e nevoie, pe altă zonă.

1. Măsurătoarea, înainte de orice

   Rezolvă primele grile ale materiei — cele date chiar în sesiuni — fără să deschizi nimic înainte. Nu scorul te interesează, ci lista zonelor în care ai ezitat. E singurul pas pe care candidații îl sar, și e singurul care îți spune de unde pleci.

2. Lucru pe zonele care au căzut

   Grile pe materie și, la fiecare greșeală, regula încălcată scrisă pe hârtie, nu litera corectă. O greșeală înțeleasă valorează cât zece răspunsuri nimerite din inerție — și, spre deosebire de ele, nu se repetă.

3. Reluarea, la distanță

   Greșelile se strâng separat în aplicație și revin după câteva zile, când memoria a început deja să le piardă — momentul în care reluarea prinde cel mai bine. Dacă a doua oară răspunzi corect și știi de ce, zona s-a închis. Dacă răspunzi corect fără să știi de ce, nu s-a închis.

4. Subiect întreg, pe ceas

   Închide ciclul cu un test oficial dintr-o sesiune anterioară, pe timpul real al probei. Subiectele sunt reproduse ca în original, cu cheia lor, așa că primești tonul exact al concursului — inclusiv lungimea enunțurilor, care e o informație în sine.

Material ai de unde alege: 50 de subiecte complete din sesiunile 2017–2025, dintre care 30 date chiar la Fălticeni și la Drăgășani, plus 8.763 de grile de antrenament pe cele cinci bănci — româna, legislația, civica și logica, engleza și franceza. Cum le așezi în săptămâni ține de planul tău de pregătire.

1. Limba străină

   Engleză sau franceză, una singură, decisă acum. Cele două variante ale aceleiași sesiuni din 2025 sunt arbitrul: le dai pe amândouă și compari scorul și siguranța. Orice săptămână în care lucrezi la ambele e o săptămână împărțită în două.

2. Școala

   Fălticeni sau Drăgășani. Nu schimbă ce înveți — proba e aceeași — și nici unde te înscrii, fiindcă înscrierea se face pentru amândouă tot în platforma HUB a M.A.I., dar e o opțiune unică, pe care o bifezi în cerere, și schimbă ce accent pui la legislație: Legea Jandarmeriei și statutul cadrelor militare au apărut, în arhivă, doar în testele de la Fălticeni. Comparația completă →

3. Orele de antrenament fizic

   Trei pe săptămână, la ore fixe în calendar, din prima lună. Nu „când am timp”: fixate, ca o obligație. Adaptarea fizică e singura parte a pregătirii unde timpul pierdut nu se recuperează. Traseul aplicativ și pregătirea lui →