Unde se pierd punctele la legislație

Cele 20 de întrebări de legislație sunt blocul în care pierderile sunt cel mai ușor de prevenit, pentru că aproape toate au aceleași zece cauze. Nu sunt greșeli de inteligență, ci de citire și de metodă.

• Ai sărit peste „nu” din enunț. Formula „NU se numără printre” apare des la enumerări, iar în viteză ochiul o pierde. Subliniaz-o pe foaie, de fiecare dată.
• Ai ales prima variantă care sună a lege. Toate patru sunt scrise ca să sune a lege. Asta e tot rostul lor.
• Ai confundat „se poate dispune” cu „se dispune”. Facultativ și obligatoriu sunt regimuri juridice diferite, iar diferența încape într-un singur cuvânt.
• Ai mutat competența. Cine constată, cine propune, cine dispune, cine aprobă — patru verbe pentru patru autorități. Grila schimbă doar verbul.
• Ai amestecat zilele. Zile lucrătoare și zile calendaristice nu sunt același lucru, iar întrebarea testează exact asta.
• Ai învățat regula fără excepția ei. Excepțiile nu sunt detalii de final: sunt materialul din care se construiesc întrebările grele.
• Ai amestecat cele trei legi de organizare. Jandarmeria, Poliția Română și Poliția de Frontieră au articole scrise aproape identic. Fără tabelul comparativ, categoria asta de grile e pierdută din start.
• Ai lucrat pe un text vechi. Un articol renumerotat la republicare sau o sancțiune abrogată sună la fel de credibil ca textul în vigoare.
• Ai memorat cifrele izolat. Termenele și procentele reținute fără articolul de care aparțin se amestecă între ele sub stres, fără excepție.
• Ai învățat, dar nu te-ai testat cronometrat. Materia știută și netestată la timp se prăbușește la prima probă cu ceas.

Toate zece au același remediu de fond: lucrezi cu textul actului alături și te verifici pe grile, nu pe recitire. Iar când greșești, te întorci la articolul întreg — nu doar la fraza care conținea răspunsul, pentru că întrebarea următoare va ataca exact partea pe care ai sărit-o.

Ce acte s-au dat efectiv la Fălticeni și la Drăgășani →