Grile din Constituția României pentru admiterea la jandarmi

Apare în fiecare sesiune. Constituția a dat 34 de grile în toate cele 8 sesiuni cu legislație din arhivă (2022–2025), între 4 și 6 pe sesiune; subiectul a fost același la toate cele cinci școli.

Cifrele de mai jos nu sunt estimări și nu vin din tematică: am luat blocul de legislație al fiecăruia dintre cele 16 teste oficiale din arhivă și am numărat grilele care citează acest act. Un test are 20 de întrebări de legislație.

Numărătoarea e făcută automat, după actul pe care îl citează enunțul, și arată ce s-a dat — nu ce are voie comisia să dea. Tabelul cu toate actele, an cu an, e pe pagina tematicii.

Constituția e singurul act pe care tematica îl cere în două blocuri: Titlul III la legislație, Titlul II la educație civică. La legislație a intrat în fiecare sesiune din arhivă, cu câteva grile pe test — mai puține decât legile de organizare, dar sigure —, iar în banca de legislație a aplicației e printre actele cu cele mai multe grile.

Examenul nu întreabă „despre ce e Constituția”. Întreabă litera ei: cine numește, cine aprobă, în cât timp, cu ce majoritate, ce se face prin lege organică, ce este interzis fără nicio excepție.

Materia utilă se strânge în două zone, pe care tematica le așază în blocuri diferite:

• Titlul III (art. 61–134) — autoritățile publice: Parlamentul, Președintele, Guvernul, administrația publică, autoritatea judecătorească. E partea din bibliografia de legislație și aici sunt termenele și majoritățile; articolele cu cele mai multe grile în aplicație, art. 133 (garantul independenței justiției) și art. 108 (actele Guvernului), sunt de aici.
• Titlul II (art. 15–60) — drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale. Tematica îl trece la educație civică, dar grilele din el sunt tot pe litera textului: interdicții absolute, restrângerea exercițiului unor drepturi.

Un candidat la jandarmerie are un motiv în plus s-o știe bine: art. 53, restrângerea exercițiului unor drepturi, și art. 118, forțele armate, sunt textele pe care se sprijină chiar misiunile din art. 19 și art. 22 ale Legii Jandarmeriei.

Nu toate articolele actului au aceeași greutate. Acestea sunt cele citate cel mai des în enunțurile grilelor — din banca de legislație a aplicației și din testele oficiale, fiecare grilă de test numărată o dată —, în ordinea frecvenței, cu un exemplu de formulare:

• art. 133 — 11 grile
  de exemplu: „Potrivit art. 133 alin. (1) din Constituția României, garantul independenței justiției este”
• art. 108 — 7 grile
  de exemplu: „Potrivit art. 108 alin. (2) din Constituția României, hotărârile Guvernului se emit”
• art. 76 — 6 grile
  de exemplu: „Potrivit art. 76 alin. (1) din Constituția României, legile organice se adoptă cu votul”
• art. 96 — 6 grile
  de exemplu: „Potrivit art. 96 alin. (4) din Constituția României, competența de a judeca fapta de înaltă trădare a Președintelui României aparține”
• art. 94 — 5 grile
  de exemplu: „Potrivit art. 94 din Constituția României, Președintele României acordă grațierea”
• art. 77 — 5 grile
  de exemplu: „Potrivit art. 77 alin. (1) din Constituția României, promulgarea legii se face în termen de cel mult”
• art. 73 — 4 grile
  de exemplu: „Conform art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituția României, prin lege organică se reglementează”
• art. 61 — 4 grile
  de exemplu: „Potrivit art. 61 alin. (2) din Constituția României, Parlamentul este alcătuit din”

E o ordine bună de învățare, nu o listă închisă: examenul poate cere orice articol din capitolele trecute în bibliografie.

Cifra vecină. Cel mai simplu distractor din toată legislația: 5 zile în loc de 3, 20 în loc de 30, două treimi în loc de trei pătrimi. Nu se poate ghici din context și nu se poate deduce logic — se învață dintr-o listă, sau se pierde.

Enumerarea cu un element în plus. Art. 73 (domeniile legii organice) și art. 94 (atribuțiile Președintelui) sunt liste lungi, iar grila adaugă un element care sună constituțional și nu e. Enumerările complete nu se ghicesc — nu sunt opționale.

Excepția inventată. Regula generală la grile e că absolutul („niciodată”, „în toate cazurile”) miroase a fals. Constituția face excepție de la regula asta: pedeapsa cu moartea e interzisă, tortura și tratamentele inumane sunt interzise — fără „cu excepția”, fără „în timp de război”. Aici varianta absolută e cea corectă, iar varianta cu excepție e capcana.

Confuzia dintre organe. Cine numește, cine propune, cine aprobă, cine validează — patru verbe diferite pentru patru autorități diferite. Grilele le schimbă între ele fără să atingă nimic altceva din enunț.

Constituția nu se învață citind-o. Se învață scriind din ea patru documente scurte, pe care apoi le repeți:

Lista termenelor — toate duratele care apar în text, într-o singură coloană, cu articolul lângă fiecare. Când le ai pe hârtie vezi imediat care se confundă între ele.

Lista majorităților — jumătate plus unu, două treimi, trei pătrimi: unde apare fiecare și pentru ce.

Lista enumerărilor complete — art. 73, art. 94, cazurile de încetare a mandatului. Se învață integral sau nu se învață deloc; parțial nu ajută la nimic.

Tabelul autorităților — pe fiecare rând o autoritate, pe coloane: cine o alege sau o numește, pe ce durată, cui răspunde, ce acte emite. Un tabel de o pagină care rezolvă majoritatea grilelor din Titlul III.

După fiecare document, verifică-te pe grile, nu recitind. Recitirea dă senzația că știi; grila arată dacă știi.

Banca de legislație, cu articolul citat la fiecare răspuns →