Ce se cere exact
Este singurul capitol de la română în care ambele variante din grilă sunt forme existente, corecte, din dicționar. Ce se testează e alegerea după context: „termene” și „termeni” sunt amândouă plurale ale lui „termen”, dar unul înseamnă date-limită, iar celălalt cuvinte sau condiții dintr-un contract.
De aceea nu ajută memorarea listei fără sensuri. Se învață perechea plus contextul tipic: unde apare fiecare formă, într-un text administrativ, într-unul tehnic sau într-unul curent. Un test cere, de regulă, două-trei asemenea alegeri.
Perechile care se dau cel mai des
| Substantiv | O formă | Cealaltă formă |
|---|---|---|
| raport | rapoarte — documente, dări de seamă | raporturi — relații, legături |
| termen | termene — date-limită, sorocuri | termeni — cuvinte, condiții |
| corp | corpuri — obiecte, clădiri, instituții | corpi — în geometrie și fizică |
| bandă | benzi — fâșii, benzi de circulație | bande — grupuri de oameni |
| vis | vise — în somn | visuri — aspirații |
| cap | capete — părți ale corpului, extremități | capi — conducători; capuri — în geografie |
| ochi | ochi — organul văzului | ochiuri — de plasă, de geam, de mâncare |
| element | elemente — componente | elemenți — de calorifer, de baterie |
| corn | coarne — la animale | cornuri — produse de panificație |
| cot | coate — la braț | coturi — de râu, de țeavă |
| ghiveci | ghivece — vase de flori | ghiveciuri — mâncarea |
Forma recomandată se verifică în DOOM, dicționarul ortografic al Academiei Române, în ediția în vigoare; la câteva cuvinte („nivel” și „nivelă”, „vreme” cu „vremuri” și „vremi”) norma s-a schimbat în timp, iar textele mai vechi de pe internet nu sunt un reper.
Greșelile care se repetă
- „Termeni” pentru date-limită — „termenii de depunere a dosarului” în loc de „termenele”. E cea mai frecventă din tot capitolul, inclusiv în vorbirea curentă.
- „Rapoarte” pentru relații — „rapoarte de serviciu” în loc de „raporturi de serviciu”. În limbajul administrativ, raporturile sunt relații, rapoartele sunt hârtii.
- „Nivele” pentru etaje sau grade — Pentru sensul „grad, etaj” forma este „niveluri”; „nivele” e pluralul lui „nivelă”, instrumentul de măsură.
- Alegerea fără citirea contextului — Ambele variante fiind corecte în dicționar, grila se pierde numai citind propoziția pe jumătate.
- „Coarne” în loc de „cornuri” — Și invers. Sensul figurat („cornurile lunii”) merge tot pe forma neutră.
- Pluralul învățat fără sens — O listă de forme, memorată fără perechea de sensuri, nu ajută la nicio grilă: grila cere sensul, nu forma.
Cum exersezi asta
La examen, materia are 40 de întrebări din 90 — aproximativ 40% din nota maximă — iar în aplicație banca ei are 2.709 de grile, cu cele date chiar la examen puse primele. Subtema de mai sus nu are o secțiune separată: apare amestecată în bancă, exact cum apare și în subiect.
La română, ritmul bun e mic și zilnic: 20–30 de grile pe zi, cu regula recitită de fiecare dată când greșești. Româna e materia cu cele mai multe puncte și singura în care regulile sunt finite — se pot termina de învățat.
Fără cont și fără plată se rezolvă primele 10 grile din fiecare materie și un test oficial întreg, cronometrat; restul băncii se deschide cu abonament — plată unică pe o lună, 3 sau 6 luni. Banca de limba română → · Zece grile rezolvate, gratuit →
Întrebări
Cum îmi dau seama care formă se cere?
Citește propoziția până la capăt și întreabă-te despre ce e vorba: despre hârtii sau despre relații, despre date-limită sau despre cuvinte, despre obiecte sau despre figuri geometrice. Sensul alege forma, nu invers.
Există o listă completă?
Nu una scurtă, dar perechile care apar efectiv în subiecte sunt câteva zeci. Tabelul de mai sus le acoperă pe cele mai frecvente; restul se prind rezolvând grile din banca de limba română.
Se dau și plurale „simple”, nu doar duble?
Da — forme de plural cu alternanțe („coli”, „mărfuri”, „chibrituri”) sau plurale neregulate. Acelea se învață o dată și rămân; perechile cu două sensuri cer atenție de fiecare dată.
Mai departe
Acord, cratimă, plurale, paronime, numeral — capitolele care se dau efectiv în subiecte.
ParonimeleCuvintele care seamănă și înseamnă altceva: perechile care se dau și cum le ții minte.
Acordul gramaticalCu ce se acordă predicatul, adjectivul și „care” — și de ce „sună bine” e cel mai prost sfătuitor.
Cum arată o variantă falsăTiparele după care se scriu variantele greșite în subiectele de la Fălticeni și Drăgășani.