Propozițiile categorice și silogismele în grilele de logică

Întrebările de logică din blocul de educație civică și logică cer trei lucruri: să recunoști tipul unei propoziții categorice, să știi ce decurge și ce nu decurge dintr-o afirmație dată și să verifici validitatea unui raționament cu două premise.

Nu e nevoie de un curs de logică. E nevoie de patru forme, de un tabel de raporturi și de cinci reguli. Restul se rezolvă prin exercițiu: la logică, greșeala tipică nu e de cunoștințe, ci de citire — enunțul e citit așa cum ne-am aștepta să fie, nu cum e scris.

Raporturile dintre ele. A și O sunt contradictorii (una adevărată, cealaltă obligatoriu falsă); la fel E și I. A și E sunt contrarii: nu pot fi amândouă adevărate, dar pot fi amândouă false. I și O sunt subcontrarii: nu pot fi amândouă false. A implică I, iar E implică O (raport de subalternare).

Negarea corectă — de aici vine cea mai frecventă greșeală. Negația lui „Toți sunt” nu este „Niciunul nu este”, ci „Unii nu sunt”. Negația lui „Niciunul nu este” nu este „Toți sunt”, ci „Unii sunt”.

Silogismul are trei termeni și trei propoziții: două premise și o concluzie. Termenul mediu apare în ambele premise și lipsește din concluzie. Reguli minime: termenul mediu trebuie distribuit cel puțin o dată; un termen distribuit în concluzie trebuie să fie distribuit și în premisa lui; din două premise negative nu urmează nimic; dacă o premisă e negativă, concluzia e negativă; din două premise particulare nu urmează nimic.

• Negarea universalei prin universala opusă — „Nu toți candidații au promovat” înseamnă „unii nu au promovat”, nu „niciunul nu a promovat”. E grila de logică dată cel mai des.
• Conversia lui A — Din „Toți jandarmii sunt militari” nu rezultă „Toți militarii sunt jandarmi”. Universala afirmativă se convertește doar prin limitare: „unii militari sunt jandarmi”.
• Concluzia „firească”, nu cea validă — Dacă premisele sunt adevărate și concluzia adevărată, raționamentul poate fi totuși nevalid. Se verifică forma, nu conținutul.
• Confuzia dintre condiția necesară și cea suficientă — „Dacă A, atunci B” nu înseamnă „Dacă B, atunci A”. Din B nu poți deduce A.
• Citirea grăbită a cuantificatorului — „Unii”, „toți”, „niciunul”, „cel puțin unul” schimbă complet răspunsul și sunt puse la începutul enunțului, unde se citește cel mai repede.
• Presupuneri aduse din afară — La logică se lucrează numai cu ce scrie în enunț. Orice cunoștință adăugată din experiență e o capcană.

La examen, materia are 15 întrebări din 90 — aproximativ 15% din nota maximă — iar în aplicație banca ei are 2.064 de grile, cu cele date chiar la examen puse primele. Subtema de mai sus nu are o secțiune separată: apare amestecată în bancă, exact cum apare și în subiect.

La civică și logică, jumătate din întrebări se rezolvă cu textul Constituției în față, jumătate fără nicio materie de memorat. Lucrează-le separat: sunt două deprinderi diferite.

Fără cont și fără plată se rezolvă primele 10 grile din fiecare materie și un test oficial întreg, cronometrat; restul băncii se deschide cu abonament — plată unică pe o lună, 3 sau 6 luni. Banca de educație civică și logică → · Zece grile rezolvate, gratuit →