Instituțiile statului în grilele de la admiterea la jandarmi

A doua sursă de grile la educație civică este Titlul III al Constituției — autoritățile publice: Parlamentul, Președintele României, Guvernul, administrația publică și autoritatea judecătorească, la care se adaugă Curtea Constituțională, din Titlul V. Se cer durate de mandat, proceduri de numire și învestire, atribuții și raporturi între autorități.

Întrebările sunt aproape întotdeauna de tipul „cine face” sau „pe cât timp”, adică exact tiparele descrise la termene și competențe. Ce le face dificile e faptul că variantele false schimbă doar autoritatea sau doar cifra, restul enunțului rămânând identic.

• Parlamentul — organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a țării, alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Mandatul Camerelor este de 4 ani. Legile sunt constituționale, organice și ordinare; domeniile legii organice sunt enumerate limitativ (art. 73).
• Președintele României — ales prin vot universal, mandat de 5 ani, cel mult două mandate. Atribuțiile sunt enumerate în art. 91–94: desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, numirea Guvernului pe baza votului de încredere, promulgarea legilor, comandantul forțelor armate.
• Guvernul — învestit prin votul de încredere al Parlamentului, pe baza programului și a listei complete. Răspunde politic numai în fața Parlamentului; moțiunea de cenzură e instrumentul prin care poate fi demis.
• Administrația publică — centrală și locală. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local; consiliile locale și primarii sunt autorități alese ale administrației publice locale.
• Autoritatea judecătorească — instanțele, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției. Justiția se înfăptuiește în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru toți.
• Curtea Constituțională — garantul supremației Constituției; nouă judecători, mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit; trei sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat, trei de Președintele României.

Cifrele și procedurile se verifică în textul Constituției, în forma republicată. Sunt printre puținele date pe care grila le cere exact.

• Mandatele amestecate — 4 ani la Camere, 5 ani la Președinte, 9 ani la judecătorii Curții Constituționale. Variantele false le rotesc între ele.
• „Numit” în loc de „ales” și invers — Președintele e ales, Guvernul e numit după votul de încredere, judecătorii Curții Constituționale sunt numiți. Verbul e jumătate din răspuns.
• Confuzia dintre Guvern și administrație — Prefectul reprezintă Guvernul în teritoriu; primarul nu. E o grilă care se repetă.
• Curtea Constituțională tratată ca instanță — Nu face parte din autoritatea judecătorească: e o autoritate distinctă, cu rol de control al constituționalității.
• Atribuțiile Președintelui, extinse — Sunt enumerate limitativ. Varianta care adaugă o atribuție „firească” e falsă tocmai fiindcă sună firesc.
• Legea organică și legea ordinară, confundate — Domeniile legii organice sunt enumerate; restul se reglementează prin lege ordinară. Grila mută un domeniu dintr-o listă în alta.

La examen, materia are 15 întrebări din 90 — aproximativ 15% din nota maximă — iar în aplicație banca ei are 2.064 de grile, cu cele date chiar la examen puse primele. Subtema de mai sus nu are o secțiune separată: apare amestecată în bancă, exact cum apare și în subiect.

La civică și logică, jumătate din întrebări se rezolvă cu textul Constituției în față, jumătate fără nicio materie de memorat. Lucrează-le separat: sunt două deprinderi diferite.

Fără cont și fără plată se rezolvă primele 10 grile din fiecare materie și un test oficial întreg, cronometrat; restul băncii se deschide cu abonament — plată unică pe o lună, 3 sau 6 luni. Banca de educație civică și logică → · Zece grile rezolvate, gratuit →